Matilda*

Matilda, ți-ai ratat vocația de damă de companie de lux 

eșuând lamentabil într-o căsnicie anostă cu îndatoriri și obligații conjugale 

Mai sunt și acești copii a căror mamă devotată

ești în cea mai mare parte a timpului

Și zău nu te judec, nu te invinuiesc de nimic,

îți cer doar un dram de atenție atât.

Și apoi, cine sunt eu să judec, nu sunt decât un amărât de viața lui

și doar uneori un bărbat gelos care își poartă coarnele cu demnitate.

Iar balonul acela mare și verde din dormitor, 

cel pe care i l-am luat Clarei când am fost cu ea în Central Park,

nu ai de unde să știi, tu ai plecat și dusă ai fost

Balonul ar trebui să-ți spună asta, 

dacă ai avea ochi pentru el

și nu pentru rimelul și rujul tău împrăștiat pe față, 

Matilda 

Fii calmă, Matilda, cand ești liniștită

toate apele curg fluent în jurul tău fără heirup, 

tragi, rupi, te ascunzi, acum explozie, acum fugi, acum taci, acum suferi, 

acum spui toate acele cuvinte pe care vrei sa le zici, le zici din mitraliera, 

apoi fugi, apoi lovești, apoi rupi tot - un DELIR, de ce faci toate aceste lucruri?

Ești încă cea mai frumoasă femeie pe care o poate vedea orcine într-o viață de om. 

Iar eu sunt nefericit de nefericirea ta 

și uneor mă urăsc pentru asta.

* exercițiu de scris creativ.