Câteva lucruri noi despre mine.

În aceeaşi notă amuzantă şi prea puţin serioasă. Nu cred că încă pot spune lucruri serioase despre mine (serioase şi grave).

Apropo despre autor ca dumnezeu al personajelor sale.

Mă voi autocita, am scris nişte chestii în grupul meu de scriitori şi am rămas cu impresia că cel puţin în ceea ce mă priveşte lucrurile stau cam aşa:

"Eu cred că sunt dumnezeul experiențelor dureroase transformaționale și-mi ”omor” personajele cu duhul blândeții (metoda preferată).

Şi da, ne place să fim justițiari, nu-i așa? care ar mai fi farmecul?

Luăm oameni din viața reală care nu ne plac (sau ne plac), le atribuim tot felul de lucruri (imaginare), le punem tot felul de replici stupide în gură și ne răzbunăm pe ei, punându-i să facă tot felul de chestii penibile.

(...)Nu aş omorî pe nimeni, moartea mi se pare prea facilă, nu, îi organizez iadul pe pământ!

(...) Îi pun să se îndrăgostească de cele mai nepotrivite persoane... et voila, Iadul.

Dacă ar fi să revin asupra acestor concepte, să mi le asum în parte sau să le rectific, aş adăuga că-mi iubesc  personajele, oferindu-le calea, şansa şi viaţa şi le cer în schimb moralitate şi verticalitate. 

Unele texte se scriu aproape singure, nu e totul cu premeditare. Unele îmi plac, altele mai puţin, dar mi le asum, în momentul în care dau publish. Nu mai sunt perfecţionistă, rescriu mai puţin, gândesc mai mult (mă gândesc la un dialog două-trei zile, îl interiorizez, apoi îl scriu). Nu întotdeauna pot justifica gândurile personajelor, se exprimă uneori cumva prin mine, trecând de toate filtrele mele critice şi raţionale. Şi atunci le las să respire liber şi amplu, neasistate. Îmi place la nebunie acel moment în care personajul meu respiră şi vorbeşte fără mine, trăieşte şi e în viaţă! Îşi cere drepturile sale, îmi cere mai multă atenţie şi mai multă implicare afectivă, mai multă materie cenuşie, mai multă emoţie sau mai mult dramatism. Dar mai mult decât orice, îmi cere timpul meu, pe care îl ofer printre picături, de cele mai multe ori după miezul nopţii.

Aşadar, vă urez lectură plăcută. 

Amazoana Stepelor