Regulile datingului

Datingul e o treabă complicată și traumatizantă. Totul se învârte în jurul unei nebuloase, mă place, nu mă place? Dar oare care sunt intențiile lui? Cât de răpitoare și decentă ar trebui să fiu la prima întâlnire? Dar la a doua? Și dacă dispare după a treia, oare ce naiba tocmai s-a întâmplat?

 Am urmărit o emisiune pe canalul TLC Too Ugly For Love. Și iată ce am reflectat pe marginea propriilor mele întâlniri (nu foarte multe). Specific ca emisiunea Too Ugly For Love este un reality show, regizat sau nu, despre bărbați și femei cu condiții medicale speciale (femei cu alopecie sau cu vitiligo sau bărbați cu piele în exces după ce au slăbit drastic) care își dau întâlniri în speranța de a-și găsi dragostea. Onestitatea îi ajută foarte mult în acest sens!

Cu toții ne-am dat întâlniri mai reușite sau mai puțin reușite. Și poate ne-am imaginat că o întâlnire duce undeva.

Nu ar fi grozav dacă ai ști cu o oarecare certitudine unde poate să ducă acea întâlnire? Nu ar trebui să ne cunoaștem mai întâi suficient de bine înainte să ne precipităm către o finalitate? Și mai ales nu ar trebui să ne asigurăm că partenerul își dorește exact același lucru ca și noi?

Cum ar fi să existe niște reguli ale datingului?

Spre exemplu o regulă ar putea fi să îți declari scopul în termeni cât mai preciși cum ar fi: îmi doresc o relație serioasă sau dimpotrivă caut un partener în compania căruia să mă simt bine. Niciunul dintre aceste două scopuri nu sună rău sau bine. Sunt scopurile tale. Conflictul apare numai dacă partenerul crede altceva și se implică cu bunăcredință atunci când mai bine ar fi dat dovadă de vigilență.

De ce e bine să știi nivelul de așteptări ale celuialt? Eviți pierderea de timp și energie pe termen lung. Arăți respect celuilalt care are de luat o decizie în ceea ce te privește. Iar decizia ar putea suna cam așa: deși ne simțim bine împreuna și între noi există chimie, e un tip de gașcă interesant și finuț, nu ne dorim aceleași lucruri, nu avem aceleași valori și traversăm momente diferite în viață, el e ocupat cu cariera lui, iar eu îmi doresc o familie. Prin urmare, voi alege să nu ne mai vedem, îi voi comunica franc aceasta decizie a mea. Cu siguranță îmi va aprecia onestitatea.

Sună bine, nu-i așa? Eviți astfel o dezamăgire cruntă de genul - uite cât am investit eu, uite ce am făcut eu pentru aceasta relație, și uite de fapt ce și-a dorit el: asta și nimic mai mult!

În situația în care fiecare declară ce-și dorește nimeni nu este inșelat. Fiecare se simte valorizat. Femeile înțeleg că nu orice relație duce la altar, iar bărbații își doresc și relații de viitor. Totul e să ne întâlnim noi, ăștia cu scopuri oneste.

O alta regulă a datingului care ar risipi norii îndoielii ar fi să fim onești în privința atractivității. Și să nu luăm prea personal un refuz de a merge mai departe. Cum ar fi să fii foarte onest/ă cu sentimentele tale și cu ale partenerului și să îi comunici: ești un tip grozav/ o tipă grozavă, dar nu am simțit atracție, nu am simțit chimie? De regulă atracția este reciprocă, nu trebuie să minți prea mult în privința ei, doar că atunci când nu există ești tentat să te păcălești de unul singur că poate va apărea în viitor. Sau că nici măcar nu e atât de importantă. Atractivitatea în cuplu este importantă! Pe ea se clădește o relație romantică.

Și nu în ultimul rând, o ultimă regulă a datingului să prioritizezi cunoașterea celuilalt, a intereselor și a valorilor comune și asta pe durata primelor două-trei întâlniri.

Vă puteți da întâlniri oriunde, nu neapărat într-o cafenea. Orice implică o activitate comună cu posibilitatea de a purta lejer o conversație este un loc bun pentru o întâlnire: joc de societate, bowling, parc, patinoar, serată cu poezie, carting. Toate astea îl pot ajuta pe celălalt să te cunoască mai bine, să vă cunoașteți prin joc și interacțiune. Vă puteți face o imagine mai bună despre cum este celălalt cunoscându-l direct în acțiune, făcând față unei mici frustrări sau unei mici pierderi sau unui mic efort sau unei mici demontrații de inteligență. Sinceră să fiu mi-aș fi dorit să-mi fi cunoscut partenerul la o probă de sărit cu sacul pe o distanță de 200 de metri garduri sau măcar la o minicursă de ciclism la deal. Cu siguranță aș fi aflat mai multe despre el decât am aflat chiar din gura lui la primele noastre întâlniri.

Tot de pe la întâlnirea a doua să avem curajul de a comunica partenerului condiții medicale mai speciale, situații familiale mai complexe cum ar fi existența unui divorț,  a unor copii din relații anterioare sau orice alt angajament sau situație care ar impacta relația: deplasări, șomaj, depresie, planuri de viitor în afara localității.

Orice relație presupune un risc și o angajare emoțională.

Faptul că nu te-a mai invitat la o a doua sau la o a treia întâlnire nu e un dezastru. Dimpotrivă, e un semn bun că s-ar putea să fii mai aproape de ceea ce-ți dorești cu adevărat data viitoare. Evident cu altcineva.

Nu e cazul să rănim sentimentele nimănui. Nu e ușor să digeri emoțional o respingere. E chiar cumplit. Am experimentat-o și nu o singură dată. Ajută să știi de ce ai fost respins, iar invocarea unuia din cele trei motive ar putea să facă lumină.

Nu trebuie să te placă toată lumea. Succesul nu e obligatoriu de fiecare dată! Doar cu persoanele cele mai potrivite. Cu cât cauți mai mult, cu atât îți sporești șansele de reușită, de a găsi exact persoana de care ai nevoie. Să-ți dai întâlnire cu cineva nu presupune nimic în plus față de atât: socializezi, pui întrebări, povestești despre tine, dai dovadă de deschidere și prezență, mulțumești celuilalt pentru timpul acordat și deschiderea de care a dat dovadă, achiți nota, te ridici și pleci. Vă puteți îmbrățișa eventual! Să mergi la o întâlnire nu înseamnă să îl impresionezi cu un look trăsnet și nu presupune să-ți etalezi toată inteligența, toate funcțiile importante pe care le ocupi, toate faptele de vitejie pe care le-ai făcut în trecut. Doar cine ești și ce dorești de la celălalt, în prezent și în viitor.

Cu cât întâlnești mai mulți posibili parteneri fără să intrați în raporturi de cunoaștere intimă, cu atât te protejezi de eventualele deziluzii. Sexul de la întâlnirea a doua sau a treia sau a zecea este fix treaba fiecăruia, nu ar trebui să judecăm pe nimeni. Unii se deschid mai repede, alții mai greu. Unii dintre noi avem probleme de acceptare, de intimitate, de self-esteem. E bine să ne respectăm sensibilitățile și preferințele.

O femeie matură care știe ce-și dorește are curajul să spună care sunt așteptările ei într-o relație, fără teama de a fi judecată greșit. Dacă este judecată greșit, cu siguranță nu se află într-o relație potrivită pentru ea și atunci îi va fi simplu să-i pună punct respectuos și elegant.

Nu sunt necesare suferința, confuzia, iluziile și deziluziile, amăgirile și dezamăgirile. Totul e să joci fairplay, fără tertipuri, trucuri, ași ascunși în mânecă, manipulări sau jucat pe degete.

Dacă îți asumi un astfel de cod al întâlnirilor oneste îți vei da seama dacă și celălalt are același cod de reguli ca și tine și s-ar putea să avansați împreună spre exact ce vă doriți fiecare mult mai repede, tocmai pentru că aveți o bază de încredere solidă. Iar îndrăgostirea nu va fi oarbă, va fi frumoasă și în deplină siguranță!