Mai multe voci, masculine în principal dar și un întreg cor vocal feminin, susțin că nu mai avem nevoie de feminism, că și-a făcut treaba istorică, bine mersi, doar că să mai insiști pe emanciparea femeii este nociv, agresiv și face mai mult rău decât bine cursului firesc normal al lucrurilor. Femeile sunt DEJA libere, au drepturi egale cu bărbații și uite numai ce fac cu puterea lor în politică - ”ravagii!
Eu cred că NOI CU TOȚII, femei și bărbați deopotrivă, avem nevoie în continuare nevoie de feminism. Iar generația actuală de feministe ar trebui să le transmită tinerei generații de femei valorile feministe, tocmai ca femeile să fie libere și în viitor. Pentru că libertatea femeii nu este o victorie definitivă. Nu până când nu va fi ultima femeie liberă.
Am conștientizat de curând că nu problemele de fond sunt problema noastra cea mai mare, ci vocabularul, termenii folosiți și experiența personală a fiecăruia în raport cu un termen sau altul.
Deci să pornim de la termeni. Unii se uită la feminism (cu scârbă) și văd niște femei masculinizate, agresive, isterice și furioase. Nu cunosc nimic din platforma ”politică” a feminismului, dar constată cu tristețe că lucrurile au degenerat înfiorător băgând în aceeași oală - puțină frivolitate sexuală, agresivitatea feminină la pachet, toate momentele din copilărie de isterie și furie ale mamelor lor, plus primele dezamăgiri din dragoste, amestecate bine cu toată homofobia lor împotriva minorităților sexuale, dar și rasiale prin asociere, căci sunt la îndemână, și toate aberațiile și experimentele din artă sau haute couture și să nu uităm de vocea critică interioară care ar infiera o întreaga lume vie și poftim vei avea cocktailul otrăvitor pre numele lui mic - ”feminismul prost înțeles”.
Pentru că multe din aceste manifestări nu sunt feminism. Ce NU este feminism mai exact?
- Ura împotriva bărbaților.
- Masculinizarea femeii.
Mi-e mai facil să explic prima dată masculinizarea femeii. Feministele nu vor să înlocuiască bărbații și nu copiază bărbații și nu vor să facă ceva ca barbații. Ele vor să-și exprime propria lor esență, feminitatea. Să se exprime pe ele însele. Feministele în artă au creat o artă feminină, având în centrul artei lor simbolurile și valorile feminine. Folosindu-se de fobiile și angoasele femeilor și miturile și tabuurile legate de femei. O feministă vrea să se exprime pe sine, vrea să fie liberă în această expresie și lupta ei nu este îndreptată împotriva bărbatului ci împotriva tuturor stereoptipurilor legate de femeie care încorsetează femeia și nu-i permit să respire în voie, ci o țin în niște chingi strânse - o paletă largă de emoții - de la vinovăție, pudoare, rușine, stigmatizare, reguli, critici. Feminismul înseamnă lupta împotriva opresiunii de orice fel. Feministele au fost și militante active împotriva războiului și și-au asumat întotdeauna rolul de pacificatoare în lume. Dacă simți că ceva te ține în loc de la exprimarea sănătoasă a eului, feminismul te îndeamnă să te eliberezi de acel ceva, oricineva sau orice ar fi acela. Uneori acel cineva poate fi un bărbat abuziv. Și DA, atunci și DOAR în acest context feminismul te va încuraja să te eliberezi de bărbatul tău. NU altfel.
LIBERTATEA este o valoare centrală a feminismul. Și este îmbrățișat pe larg de spiritele creatoare, de la scriitoare, regizoare, dansatoare, actrițe, pictorițe, femei care crează în principal pentru că feminismul le oferă suportul necesar creației - libertatea de expresie.
Feminismul mai este valoros dintr-un alt aspect - cel al VALORIZĂRII femeii. Mi-a fost dat să aud de prea multe ori ca să cred că erau strict păreri personale, un discurs devalorizant al femeilor anti-feministe. Un discurs care are principalul mottou- ”bărbatul este soare și nimic nu se compară cu el”, bine, comparând femeile cu acest soare, evident femeile pălesc. În raport cu bărbații care sunt ”mai curați”, femeile sunt mai puțin ... curate. Bărbații sunt capul evident, asta se știe pentru că ei gândesc ”mai logic”. Bărbații sunt păstrătorii valorilor, femeile sunt mai .. lipsite de valori. Femeile se știe sunt și mai ușuratice decât bărbații, prin urmare bărbații sunt mai morali. Femeile mint mai des. Bărbații sunt mai corecți. Femeile sunt mai parșive și mai meschine. Femeile sunt mai slabe, iar slăbiciunea lor este axiomatică, extinsă nu doar la fizicul lor ci și la mintea, psihicul, capacitatea lor de rezistență sau de transformare, pentru că ... femeile NU au voință! Femeile nu au disciplină. Și multe altele. TOT ce ți-ai spus oribil despre tine ca femeie, pornește de la aceasta atitudine devalorizantă a femeii cu care femeile sunt obișnuite de la vârste fragede. Această mentalitate reducționistă a femeii subzistă cu toate declarațiile de independență a femeii! Femeile sunt MAI PUȚIN în raport cu bărbații. Femeile sunt pline de defecte. Bărbații sunt plini de calități. Și asta nu vi se pare o EXAGERARE?!
Femeile se complac în acest ”mai puțin”, și nu îndrăznesc să fie mai mult. E ca și cum s-ar limita pe sine. Își asumă rolul de sprijin al bărbatului ca și cum doar lui îi este permis să gândească, să aibă idei, să povestească lucruri interesante sau să întrețină atmosfera. Își cultivă o atitudine tăcută, și sunt convinse că virtutea cea mai mare a lor este să învețe să tacă. NU să învețe să se exprime elocvent și să transmită idei într-un mod convingător. NU, ele vor să învețe să tacă.
NOI, femeile, sistematic ne devalorizăm și ne facem mici și preamărim bărbații. Bine, îi vrem puternici și inteligenți și protectori și iubitori, dar de ce o facem cu prețul devalorizării noastre?! Nu putem să ne valorizăm în egală măsură? Nu putem spune - bărbații sunt puternici! Și noi femeile suntem DE ASEMENEA puternice, pentru că... Știm să facem atât de multe lucruri. E ca și cum dacă i-ai pus lui o etichetă valorizantă, această etichetă nu mai este valabilă și pentru tine. Parcă n-ar încăpea doi frumoși puternici morali și drepți într-o casă, unul din cei doi trebuie să fie mai mult și altul mai puțin. Parcă un dialog nu este susținut de doi oameni inteligenți care pot avea discuții de la egal la egal, unul din ei trebuie să fie logic iar celălalt ilogic. Feminismul te îndeamnă la valorizare. Și sunt absolut convinsă că o feministă își va dori lângă ea un bărbat asemeni ei, nicidecum mai prejos, nicidecum mai puțin decât ea, prin urmare îl va valoriza în egală măsură. Dar nu cu prețul propriei sale devalorizări. Aceasta este cea mai importantă lecție pe care mie mi-a dat-o feminismul.
Un alt aspect important pe care îl promovează feminismul este ACȚIUNEA. Femeile acceptă cu ușurință că cel care decide, cel care acționează este bărbatul evident. Iarăși vorbim despre devalorizare. Și femeile acționează, dar ele nu își încadrează munca lor la acțiune. Ele afirmă despre ele - noi femeiele nu suntem făcute pentru acțiune. Bărbații sunt cei care trebuie să acționeze. Internalizeaza un rol pasiv care doar acceptă sau recepționează sau sprijină elementul activ bărbatul. De parcă două forțe care acționează nu pot conlucra împreună, nu pot colabora, nu pot veni amândoi în egală măsură cu idei creative. Din propria mea experiență știu că un bărbat și o femeie pot construi împreună mobilierul casei lor, și pot îmbina perfect idei creative, dacă permit un schimb benefic și o influiențare reciprocă, lipsită de orgolii.
Femeile își pot activa în ele energia solară a acțiunii și pot fi foarte eficiente în ceea ce fac. Dar în loc să se axeze pe dezvoltare de abilități și învățare, ele spun - munca mă stresează, femeile nu sunt făcute pentru așa ceva! Eu vreau ceva mai mic și mai liniștit, ceva care să nu implice atât de multe responsabilități și un stres atât de mare. Cauzele pot fi multiple, sau că într-adevăr femeia este într-un job care nu-i place și nimeni nu poate să performeze într-un astfel de job, fie abilitățile, skillurile pe care le posedă pe moment necesită dezvoltare. Dacă nu te descurci cu prezentările, nu spui - este prea stresant, nu fac față, ci HAI să vedem ce pot îmbunătăți, merg la un curs, repet mai mult, pregătesc flash-carduri, memorez, improvizez, mă relaxez. Nu ajung la concluzia rapidă - FEMEILE nu sunt făcute pentru așa ceva! Asta e treaba de bărbați. Ei fac față stresului, femeile nu. Iarăși este o distorsiune de gândire, iar noi femeile avem de demontat multe astfel de distorsiuni pentru că nu ne-am permis prea mult să ne jucăm cu instrumentul minții și să înțelegem toate capcanele ei. Feminismul are ca valoare centrală EDUCAȚIA femeii.
Poate cel mai valoros aspect câștigat de feministe este CONTROLUL asupra corpului. Biserica ne spune să ne dăruim trupul bărbatului. Feminismul ne învață să ni-l recuperăm înapoi. Feminismul învață femeile să nu se rușineze de corpul lor, de fluidele lor menstruale sau de orice alt fel. Bărbații își iubesc penisul. Femeile nu prea își iubesc vaginul. De fapt cele mai multe dintre femei au oroare de părțile lor intime. Este o parte rușinoasă (și dureroasă). Feminismul te învață să te eliberezi de această rușine și să-ți onorezi corpul, în special zonele intime. E un întreg proces evolutiv.
”Orgasmul rămâne ceva ce femeile trebuie să cucerească cu adevărat. ... femeile încă se află la jumătatea călătoriei evoluționare către controlul deplin asupra orgasmului, care este acum privilegiul bărbaților”.
Feminismul te învață să-ți apreciezi corpul și să fii stăpâna deplină a corpului tău. Să iei tu însăți toate decizile legate de corpul tău - sex, protecție, concepție, sarcină, naștere. Un pas important în obținerea acestui control este să înveți să spui NU și să-ți stabilești propriile limite în ceea ce privește experimentarea sexualității. Te mai încurajează să experimentezi, să testezi și să cauți plăcerea. Evident nu putem vorbi de fericire sau plăcere atunci când nu poți dispune de corpul tău sau ești forțată să satisfaci plăcerea altcuiva.
Urăsc feministele bărbații? Nici pomeneală de ură. Este o tentativă a femeilor de a restructura inclusiv relația cu bărbatul, pe baze sănătoase și corecte pentru ambii parteneri. Este despre evoluția celor doi împreună. Femeile anti-feministe sunt cvasi-unanim de părerea că unui bărbat trebuie să-i oferi ILUZIA controlului, și să-l dirijezi manipulativ și tăcut spre lucrurile care te interesează pe tine, să-i prezinți ideile tale ca și cum ar fi ale lui. Mai cred că bărbații pot fi ușor manipulați prin prezență suavă feminină, farmece, ton blând, sex de ce nu, pentru că e atât de facil, de aceea pun un accent atât de mare pe înfățișare fizică. Bărbații sunt receptivi la felul în care o femeie arată, prin urmare ai mai mult succes cu cât arăți ma bine. Bărbații îți împlinesc dorințe numai verbalizează-le! Sexul e ca o bagheta magică de care femeile fac uz. Dragi bărbați vă place să fiți manipulați în felul acesta?!
Aștept cu interes comentariile voastre. Ce vă place și ce nu vă place din ceea ce înseamnă feminism? Cu ce sunteți de acord și cu ce NU? De ce vi se pare că feminismul ar fi o amenințare pentru bărbați sau pentru relații? Se mai poate simți atras sexual un bărbat de o femeie despre care știe că nu o poate controla?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu